Beginner (corect)

Daca citesti acest blog si iti place, inscrie-te ca persoana interesata. Si nu in ultimul rand, nu strica daca imi faci putina reclama pe blogul tau, la status, sau unde se face in general. Nu de alta, dar nu ma pricep, dat fiind ca sunt la inceput. Merci.

Undeva, in Balcani... fetelor le place sa petreaca

De vreo 2 luni asa stau si ma intreb daca sunt eu prost sau s-a schimbat geografia Romaniei de cand am terminat eu generala. Mai e putin si vine si Eurovisionul unde sunt sigur ca vom lua locul intai, ca de fiecare data de altfel. Sau poate anul asta domnisoara Elena Gheorghe ne pregateste o surpriza, spunand tuturor, din partea Romaniei, ca fetelor din Balcani le place sa petreaca. Pai ce faci mai Elenuta draga? Tanti Nuti se chinuie sa faca ditamai investitia in imnul turistic al tarii special ca sa atraga turistii demult pierduti in favoarea bulgarilor, si tu vii si lauzi fetele din Balcani? Sa-ti fie rusine! Cand or sa vada europenii 3-5-7 (cate or fi) pupeze aproape dezbracate spunand ce bine e in Balcani, or sa dea buluc pe la agentiile de turism sa isi cumpere excursii nu in CARPATI, ci in Balcani. Oricum, era evident ca trebuie sa profitam de fiecare ocazie de a ne face de ras, ca altfel nu ne putem numi romani. Oricum, Laurentiu Duta nu s-a gandit, atunci cand i-a compus melodia de Eurovision d-rei Elena, ca versurile sunt putin cam incalcite pentru cineva care, conform propriilor declaratii, nu stie limba engleza. Dar nu-i bai, ca daca ar castiga Eurovisionul, Marean (a se citi Vanghelie), abia asteapta sa organizeze viitoarea editie a Eurovisionului in parcul Izvor, la un mititel, o beriCA, CA vorba ceea: ce-i place romanului, tre' sa placa si europeanului.

Fenomenalul si Loganul

Ma intreb daca sunt singurul care se simte frustrat vazand aceasta imagine simbolica demna de a inlocui vulturul trist de pe stema Romaniei. Cert este ca aceasta personalitate este omniprezenta in viata cotidiana a romanului. Si cum puteam tocmai eu sa ma sustrag de la aceasta fermecatoare ambianta a vietii de zi cu zi? Intrebarea este...de ce fenomenal ?

In ultimele luni, ma trezesc dimineata nu cu cantecul cocosului (nu ca as fi in stare sa ma trezesc vreodata cand canta cocosul), ci cu o strofa care simt deja ca face parte din mine: "Fenomenal este ca sunt fenomenal/ Sunt barbat al dracului, barbat fatal/ Fenomenal este ca sunt fenomenal/ Sunt pentru femei barbatul ideal". Pentru aceasta ii voi fi vesnic recunoscator vecinului din blocul de vis-a-vis, care m-a facut sa apreciez adevarata valoare a marelui filosof inca in viata, Nicolae Guta.

Lasand la o parte aceasta chestiune, as vrea sa aflu ce pot face in situatia in care acest vecin are 6 plangeri la politie INTOCMAI pentru muzica data la maxim de N ori pe zi, plus un proces in desfasurare cu un alt vecin al sau, care l-a trezit la realitate cu cateva palme. Muzica, pardon, arta, continua zi de zi. Am fost tentat sa incerc cu pietre in geam, intrucat locuieste la etajul unu. O alta idee ar fi niste pungi cu apa direct pe boxa orientata dintr-adins spre exteriorul balconului. O a treia varianta ar fi sa astept ca politia sa solutioneze cazul. Dar mi-e teama ca se termina facultatea, vine cutremurul, ia foc blocul, sau pur si simplu ma mut de aici. Si ajung astfel la Politia Romana. Ea ne poate ajuta sa scapam de somajul ridicat de pe timpul crizei. In schimbul unei sume modice, Politia poate angaja proaspetii someri sa 'racaie cu dalta' autocolantele de pe celebrele Logane de 70.000 de euro. Astfel, pe de-o parte se creaza noi locuri de munca, pe de alta parte politia nu mai poate fi acuzata de ineficienta in servicii, intrucat nu mai are ce praf sa ne arunce in ochi. Si uite asa, impacam si capra si varza. Eu zic sa vorbim cu tanti Nuti, poate o punem de-un imn si in M.A.I.

Cat munceste o vedeta Hip-hop pentru un hamburger de la McDonald's?

Pentru multi, in special cei in necunostinta de cauza, „America” este tara tuturor posibilitatilor. Si spun in necunostinta de cauza nu datorita faptului ca „America” nu este un stat ci un continent, nici pentru ca ar fi prost informati. Statele Unite ale Americii au fost intotdeauna interesate sa-si mentina o imagine cat se poate de buna in fata intregii lumi. Numai ca odata cu trecerea timpului a venit si asa zisa „recesiune” care a scos in evidenta multe defecte nevazute pana acum de catre noi, oamenii de rand, care tindem sa credem orbeste ce auzim la televizor, dar mai ales ce ni se povesteste din „vasta experienta” a unor compatrioti mai mult sau mai putin fericiti care au plecat cu speranta unei vieti mai bune.

Dar de data aceasta nu mi-am propus sa vorbesc despre defectele economice si politice ale „Americii”, ci mai degraba de o problema devenita deja una sociala in acest stat. Este vorba mai precis de obezitate. Pare uimitor, dar cifrele arata ca peste saizeci de procente din populatia Statelor Unite sufera de obezitate. Si procentele sunt in crestere. Asta spune multe despre domnisoarele finute si slabute pe care le vedem zilnic in filme si care ar face orice adolescenta naiva sa se viseze star de cinema. In curand a fi actor si a avea o greutate de invidiat va fi o „meserie” mai ravnita decat presedintia. Lasand gluma la o parte, obezitatea este o problema care se pare ca ne afecteaza pe toti. Odata cu aparitia fast-food-urilor la fiecare colt de strada, statisticile arata ca si in tara noastra obezitatea incepe sa devina o problema din ce in ce mai mare.

As vrea sa se inteleaga inca de la inceput ca in acest articol nu este vorba de oamenii a caror obezitate isi are originile in diverse probleme de sanatate, ci aceia care fac din mancat un hobby.
Fiecare dintre noi are un prieten „care a vazut” sau care are la randul sau „un prieten care a vazut” celebra situatie in care o domnisoara centenara in kilograme comanda la un fast-food foarte cunoscut 10 sandwich-uri, vreo 10 portii de cartofi, toate de dimensiunea „Large” si o „Diet Coke”. Situatii mai mult sau mai putin asemanatoare cu aceasta par sa aiba loc din ce in ce mai des prin mall-urile si hypermarketurile de la noi. Sa fie oare vina isteriei post-comuniste care ne-a facut sa acceptam si sa consumam orice avea eticheta „made in U.S.A.” ? Probabil, din moment ce intreaga Europa orientala a urmat trendurile din vest sarind totusi peste etape importante ale realizarilor lor.

Oricare ar fi explicatia, cert este ca clovnul, colonelul, si mai nou batranelul simpatic cu ochelari ne-au aduc specialitati care mai de care mai gustoase si mai hranitoare, sosite tocmai de peste ocean special pentru a incanta papilele noastre gustative satule de salamul cu soia si de Pepsi-Cola imbuteliat in cada de dus. Iar noi le-am primit cu bratele deschise, ba chiar ne-am grabit sa le umplem buzunarele francizorilor. Probabil oricine isi aduce aminte de cozile care se formau in fata unui anumit restaurant in primele zile de la deschidere. Imi aduc si acum aminte cum un domn cu un aer superior, imbracat in uniforma gri cu un „M” mare pe spate, statea in dreptul intrarii si, asemenea unui agent de circulatie, ghida o turma de curiosi care se impingeau sa patrunda in minunata lume a unui oarecare „Ronald”. A fost prima oara cand am vazut oameni lasati sa intre intr-un restaurant la fel ca la moastele unui sfant adus dintr-o tara indepartata pe Dealul Mitropoliei. Douazeci de norocosi intrau, ceilalti ramaneau afara si priveau cu jind prin geamuri la „norocosii” veniti cu noaptea in cap pentru a fi primii care degusta mana cereasca. Dar acele vremuri au trecut si iata ca incep sa se intrevada primele efecte.

Statistic vorbind, patruzeci la suta dintre copii din tara noastra sunt grasi, jumatate dintre acestia ajungand obezi. Specialistii spun ca alimentele consumate in exces dar si stilul de viata nesanatos sunt principalele cauze ale acestei probleme. De asemenea, medicii specialisti sustin ca in cazul unor parinti obezi, probabilitatea ca si copiii sa fie obezi este de aproape cincizeci de procente. Asadar, problema este mai complicata decat pare. O alta problema este incapacitatea parintilor de a controla dieta copiilor. Sigur, acasa mananca o ciorbita facuta de mama si o tocanita de pui, dar cum iese afara da iama in primul magazin si isi cumpara o punga de chips-uri.
In acest caz, ce este de facut? Programele de promovare a alimentelor sanatoase au aceleasi efecte ca si campaniile anti-fumat. Interzicerea comercializarii produselor nesanatoase catre minori este de asemenea o solutie inutila, intrucat jumatate din produse sunt cumparate chiar de catre parinti. Pe de alta parte, tanti Flori de la magazinul din colt vinde tigari unui copil de sase ani si nu ii vinde o punga de chips-uri unuia de zece ani? Sa fim seriosi. Una peste alta, aceasta problema, ca multe altele din tara noastra, pare ca nu are rezolvare.

Si in fond, de ce ar avea? Orice sondaj facut prin Piata Unirii sau in Piata Romana ar dezvalui adevarul: oamenii NU VOR sa schimbe ceva in comportamentul lor. Romania are nouasprazece ani de cand a trecut de partea „capitalistilor”. Si se comporta ca un copil de nouasprazece ani. Nu se supune regulilor de bun simt, incearca sa-si insuseasca diverse calitati ale altora, dar mai ales se caracterizeaza prin teribilism.

In acest caz, tot ce putem spera este ca acest copil va creste, ii va veni mintea la cap si se va indrepta pe calea cea buna. Ceea ce ii trebuie sunt niste parinti responsabili care sa il ghideze spre o maturizare corecta. Din pacate, momentan este condus de niste asistenti maternali care se bucura de ajutorul acordat pentru cresterea lui si nu sunt pregatiti sa il lase spre a fi adoptat de niste parinti care sa ii ofere un viitor mai bun.Pana atunci, ne vom uita la televizor si vom visa sa ajungem si noi intr-o buna zi o vedeta hip-hop care munceste atat de putin pentru un hamburger atat de mare...

Romania, the end of choice

Tot cu ocazia zilei de 1 Mai a fost lansat si imnul turistic al Romaniei. Si nu unul oarecare, ci unul compus de marele maestru Marius Moga, marele profet al muzicii usoare contemporane. Acest imn a costat 10.000 de euro si se vrea a fi slagarul verii. Se pare ca stimata doamna Elena Udrea si-a intrat bine in rolul de Ministru al Turismului si vrea cu orice pret sa promoveze imaginea Romaniei in intreaga Europa.

Ceea ce nu stie sau nu VREA sa stie doamna Udrea este faptul ca Romania nu are nevoie de un imn, ci de o 'lopata peste ceafa', daca imi permiteti sa ma exprim asa. Corectati-ma daca gresesc, dar gandacii din hotelurile de pe litoral sunt imuni la slagarul verii. De asemenea, exista solutii mult mai eficiente de eliminare a gunoaielor decat un imn turistic. Una ar fi bunul simt al romanilor, chiar daca acest lucru a ajuns o utopie pentru aceasta tara. Dar ce sa-i faci? Poti sa te lupti cu dorintele omului? Lasa ca stiu eu ca pasajul Basarab a reintrat in atentia autoritatilor nu pentru ca ar fi nevoie de el, ci pentru a oferi o imagine feerica asupra garii de nord puhoiului de turisti straini care vor veni din vestul indepartat al Europei in mirificul Bucuresti, sa se scalde in bazinele cu apa termala ce vor fi construite in frumoasa noastra capitala.

Dar revenind la subiect, ma intreb ce anume a costat cel mai mult din acest 'slagar'. Oare partea de creatie? Daca da, atunci care o fi tariful aplicat de catre acest Vivaldi al Romaniei formatiilor de succes in tara? Nu de alta, dar imi pierd pe zi ce trece dorinta de a ajunge si eu un cantaret de succes care not to sa stie to talk limba romana si to sing in engleza. Of, ce viata trista... Noroc ca tanti Nuti s-a gandit la mine si m-a binecuvantat cu un cantec de neuitat: http://www.youtube.com/watch?v=4ignCPn74gA

Si bineinteles, o varianta mai aproape de adevar... noroc ca strainii nu reusesc sa inteleaga ce spun oamenii astia aici: http://www.youtube.com/watch?v=1FYl9p3VYNg

1 Mai... manelist ca altu'

A venit luna Mai. Asta inseamna ca MAI este o luna pana la sesiune. Dar totusi, inca ne-am putut bucura de mini-vacanta de 1 Mai. Spun "inca" pentru ca anul viitor 1 Mai va fi sarbatorit sambata, iar in 2011 duminica. Si am inteles ca ne asteapta niste ani grei din punctul asta de vedere. Degeaba vrem legalizarea mai multor sarbatori daca nici calendarul nu ne ajuta. Dar asta ramane de vazut. Momentan ne revenim din mahmureala de 1 Mai. Pentru ca, trebuie sa recunoastem, aproape toti am umplut buzunarele producatorilor si distribuitorilor de bauturi alcoolice si carne.

Fiind crescut la malul marii, am inteles dintotdeauna ca 1 Mai inseamna iarba verde, gratar, fie pe malul lacului la capatul Mamaiei, fie la padure la Valu'. Odata ajuns in liceu, am inceput sa prind gustul plecarilor cu gloata prin Costinesti sau Neptun. Fie ca inchiriam o vila si faceam gratare peste gratare, fie ca ne rezumam la cateva camere de hotel supraaglomerate, cert este ca masina nu se misca din parcare 2-3 zile, intrucat nu era nimeni in stare sa'si aminteasca unde era parcata. Si uite ca anii au trecut, liceul s-a terminat, iar noi am inceput sa gandim din ce in ce mai economic. Astfel am ajuns sa ne adunam pe la cate cineva care avea o casa de vacanta in afara orasului. La fel s-a intamplat si de data asta. Diferenta a fost ca intr-un moment de neinspiratie am decis sa trecem si prin Costinesti. Si ce am gasit, numai cei ce au fost acolo stiu.

Si Costinestiul pe care il stiam odata a ramas doar o amintire frumoasa. Inainte era cunoscut drept "statiunea tinerilor". Acum, isi merita pe deplin denumirea de "loc in care se reunesc manelistii si 'jmekerii' care nu au avut bani sa mearga in Neptun". Dupa reconstructia din 2004 sau 2005, cand au avut loc inundatiile, Costinestiul s-a transformat dintr-o statiune pentru tineri, intr-o statiune tipic romaneasca, in care bunul simt si etica hotelierilor lipsesc cu desavarsire. Dar romanul, snob si prost, nu s-ar da niciodata in laturi in a se da mare ca a fost si el la mare. Si te gandesti cum se poate totusi, ca tarisoara aia destul de saraca de la sud de Dunare, ofera conditii cu mult mai bune decat la noi, la preturi mai mici chiar. Dar ce sa-i faci ? Ceafa de porc se simte bine in Romania, la gratarele de la noi ( si aici ma intreb de ce nu am scris "PE gratarele de la noi"). Evident ca daca te duci la mare si nu te vede nimeni cu ce masina te duci, sau pe ce tricou Mike, Adidos, Looto sau Recboc iti curge mustarul din gura, ori cat de tare esti ca manelele tale s-au auzit mai tare decat ale celorlalti 50 de vecini, te-ai dus degeaba. Dar noi, oamenii de rand, nu putem intelege aceste standarde ale societatii mondene, fara de care ai fi considerat un cioban.

O alta schimbare pe care am observat-o in Costinesti a fost intreruperea traditiei din Ring si Tineretului de a-i aduce in fiecare an Parazitii si B.U.G. Mafia. Pai cum altfel? Din moment ce toata spuma societatii vine la mare, trebuie sa-i astepti cum se cuvine. Si ce iti incanta mai bine urechile dupa mici si bere decat o noapte de house in ploaie? Oi fi eu prea prost si prea incult ca nu inteleg de ce simti o placere mai mare intr-o pneumonie sub cerul liber in timp ce cativa 'digei' care au uitat subit limba romana stau adapostiti de ploaie si iau banii fraierilor, decat intr-o noapte cu prietenii in vila la adapost de ploaie, cu muzica proprie si cu multe grade in sticla. Dar asta e deja o alta poveste care va avea propia ei prezentare la timpul cuvenit. Pana atunci, ma resemnez si astept vacanta de vara, cand, odata ajuns acasa in Constanta, ma voi reintalni cu aceste exemplare care ma vor bloca in trafic, imi vor creste preturile la metodele de petrecere a timpului liber si imi vor taia orice chef de a ma apropia de Mamaia.

Cine NU este Iona ?

Era probabil de asteptat sa incep cu "Cine este Iona?". Dar am considerat ca oricine nu are un raspuns catusi de putin clar la aceasta intrebare isi poate gasi o alta modalitate de a-si ocupa timpul liber. Asadar, cine NU a fost Iona? In primul rand, nu era un devorator al muzicii de calitate achizitionata de pe tarabe si de prin magazinele de "muzica" de la metrou. Acest lucru l-a determinat sa renunte treptat la transportul in comun, intrucat se simtea incult si marginalizat, nefiind familiarizat cu textele ultimelor capodopere muzicale de acest gen. In al doilea rand, Iona nu este trendy, intrucat nu apreciaza hainele disponibile pe rafturile din magazinele "de firma" de prin mall-uri. In al treilea rand, Iona nu este un "jimek3r", deoarece nu se lauda cu masina lu' taticu, de care s-a rugat 3 zile sa i-o dea pe mana sa se plimbe si el prin centru', sa-l vada omu' ca are bani. De asemenea el nu este un om monden, intrucat nu apreciaza savoarea fina a cafelei de filtru la 25 RON de prin cafenelele "de fitzzze". Asadar, Iona inglobeaza calitatile conform carora ar fi catalogat de spuma societatii actuale drept "taran prost". Norocul lui ca a trait cu mult timp inainte si nu a apucat sa guste din placerile vietii de azi.